Ziua Mediatorului- Mai sunt mediatorii „facatori de pace”?

In data de 4 mai, in Romania, se sarbatoreste Ziua Mediatorului.
Initiativa pentru aceasta zi dedicata mediatorilor apartine colegilor nostri de la Uzamint Brasov, Mariana Belbita si Constantin Mihaiu.
In acest an, pentru prima data, colegii mediatori cu care am vorbit au ales ca aceasta zi sa fie una de bilant a activitatii lor de mediatori si nu una de sarbatoare. Si cum bilantul este, pentru cei mai multi, scurt si pe minus, probabil ca va urma un nou val de suspendari din profesie.
Se simte ca mediatorii si-au pierdut rabdarea. Este de inteles. Ani de zile au asteptat, cuminti, promisele schimbari in bine pentru activitate birourilor lor. Schimbari au tot fost si sunt, dar nu cele dorite si asteptate de mediatori. Se simt inselati si manipulati pentru interese divergente de ale lor.
Au mai fost momente de cumpana in profesia noastra, dar de fiecare data isi facea simtita prezenta si speranta. Acum ceva este diferit.
Sa se fi saturat sa aduca bani de acasa pentru intretinerea birourilor si plata taxelor?

Sa fie dezamagire?
Sa-si fi pierdut nadejdea ca vor putea lua hotararea de a lucra doar ca mediatori?
Avem colegi care spun: „Am reusit sa rezist si luna aceasta. Nu stiu cum va fi in luna viitoare.”
Sunt colegi care isi doresc sa se suspende sau sa renunte la profesie si totusi raman pentru ca nu mai vor sa cheltuiasca bani. Raman intr-o profesie pe care nu o mai practica, doar din ratiuni financiare.
Nu se mai discuta despre intamplari din medieri si despre cazuri mediate. Se exprima doar nemultumiri: legea nu e buna, clientii nu ne cauta, nu suntem sustinuti. Nu se mai propun solutii, nu se mai intrevad alternative.
Intalnirile mediatorilor erau ocaziile de a cunoaste colegi noi, de a invata unii de la altii, de prezentare si implicare in tot felul de proiecte menite sa confere notorietate procedurii mediere si profesionistilor acestei meserii.
Acum se vorbeste despre legea medierii, despre nemultumirile de pana acum si din acest moment si se exprima critici vis-a-vis de cei care sunt de alta parere.
Unde este colegialitatea?

Ce s-a intamplat cu acceptarea diferentelor dintre noi?

Cum s-a ajuns sa se considere ca acei colegi care nu sunt de acord cu o idee sau o propunere ar putea fi inamicii medierii?

Pentru ce nu practicam ascultarea activa intre noi?
Unde s-a dus perioada in care mediatorii isi spuneau „facatori de pace”?

Mai sunt mediatorii „facatori de pace”?

Pentru cine? Pentru ei? Pentru parti?
Ne intrebam daca ceea ce se intampla cu profesia noastra in acest moment este bine sau rau.
Nu avem de unde sa stim.
Pentru ca nu stim ce urmeaza.

Anunțuri