Vor fi nevoiți comercianții și consumatorii din România să apeleze la serviciile mediatorilor din alte țări?

Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene prevede că „Orice persoană ale cărei drepturi și libertăți garantate de dreptul Uniunii sunt încălcate are dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe judecătorești, în conformitate cu condițiile stabilite de prezentul articol. Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, public și într-un termen rezonabil, în fața unei instanțe judecătorești independente și imparțiale, constituită în prealabil prin lege. Orice persoană are posibilitatea de a fi consiliată, apărată și reprezentată. Asistența juridică gratuită se acordă celor care nu dispun de resurse suficiente, în măsura în care aceasta este necesară pentru a-i asigura accesul efectiv la justiție”- articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Această prevedere îi include pe consumatorii care accesează sau utilizează serviciile online.
Internetul nu se oprește la frontieră. De accea este nevoie să beneficiem de cele mai bune oferte, afaceri și servicii oriunde am fi în Europa, fără a fi blocați geografic. Firmele trebuie să aibă capacitatea de a vinde și de a împărtăși ideile lor strălucite în toată Uniunea Europeană. În mai 2015, Comisia Europeană va finaliza strategia pentru piața unică digitală.
Agenda Digitală pentru Europa 2020, care este unul dintre cei șapte piloni ai Strategiei pentru Europa 2020, prevede că orice persoană ale cărei drepturi și libertăți garantate de legislația europeană sunt încălcate are dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe.
Pentru crearea cadrului propice implementării unei piețe unice digitale și creșterea încrederii cetățenilor UE în tranzacțiile online este prevăzută și posibilitatea consumatorilor de a soluționa un litigiu referitor la o operațiune online în afara unei instanțe de judecată prin intervenția unor entități de soluționare alternativă a litigiilor. Comisia Europeană a adoptat o Directivă pentru soluționarea alternativă a litigiilor (SAL) pentru a asigura disponibilitatea entităților SAL (entități extrajudiciare) în cazul litigiilor contractuale dintre comercianți și consumatori, decurgând din vânzarea de bunuri sau furnizarea de servicii pe piața unică. Platforma pentru soluționarea online a litigiilor (SOL) va fi înființată la nivelul Uniunii Europene, va putea fi accesată direct online de către consumatori și comercianți, cu scopul de a-i ajuta să soluționeze litigiile contractuale decurgând din operațiunile online, prin intermediul unei entități SAL.
În special pentru soluționarea litigiilor privind operațiunile de plată, consumatorii online au acces la procedurile specifice de soluționare extrajudiciară a litigiilor, existente în toate statele membre. În ceea ce privește furnizarea de rețele și servicii de comunicații electronice, statele membre trebuie să pună la dispoziția consumatorilor proceduri extrajudiciare transparente, nediscriminatorii, simple și necostisitoare de tratare a litigiilor nesoluționate cu furnizorii de servicii și referitoare la condițiile contractuale și/sau la executarea unui contract.
În cazurile transfrontaliere, consumatorii online sunt încurajați să recurgă la un proces de mediere care va rămâne confidențial și va asigura părților la un acord posibilitatea de a solicita declararea caracterului executoriu al conținutului acestuia. Dacă încercarea de soluționare a unui litigiu prin mediere eșuează, consumatorul nu este împiedicat să inițieze o procedură judiciară, ca urmare a expirării unor termene de decădere sau de prescripție.

Agenda Digitală pentru România 2020 și mediere

În 26 februarie 2015, Ministerul pentru Societatea Informațională, a lansat în dezbatere publică proiectul Strategiei Naționale privind Agenda Digitală pentru România 2020. În secțiunea 4.1.4 Linii Strategice de Dezvoltare, la poziția CO4- Rezolvarea facilă a abuzurilor și litigiilor specifice eCommerce, la linia de acțiune – Pregătirea cadrului de reglementare care ar permite soluționarea disputelor cauzate de mijloacele online, cu ajutorul instrumentelor disponibile în mijloacele online și în afara curților de justiție, conform recomadărilor Uniunii Europene (Operațională), regăsim la descriere: incidența abuzurilor cu privire la comerțul online este semnificativă, și modalitatea de soluționare a acestora este înceată și dificilă, având încă loc conform regimului clasic de intervenție din partea instanței judecătorești. Coordonator al acțiunilor pe această linie este Ministerul pentru Societatea Informațională, iar responsabili sunt: Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului; Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri; Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Afacerilor Interne.
Se poate constata cu ușurință că în Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020 a dispărut termenul specific de mediere atunci când se vorbește despre soluționarea disputelor în afara curților de justiție, iar între cei responsabili pentru implementarea și pregătirea cadrului de reglementare a soluționării disputelor provenite din comerțul online nu se regăsește și Consiliul de Mediere.
Așa cum știm, ANPC a fost desemnat pentru implementarea Directivei SAL și SOL. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor este o instituţie publică şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea Ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri.
Ce altă modalitate există, cu excepția medierii, care să poată fi folosită în mediul online, în litigii transfrontaliere și în afara curților de justiție?
De ce este ocolit termenul de mediere atunci când se face referire la modalități alternative de soluționare a disputelor și conflictelor?
Medierea este alternativa care îndeplinește cerințele prevăzute în Agenda Digitală Europa 2020 pentru pregătirea pieței unice digitale. Și cu toate acestea, este ocolită la noi în țară.
Își vor putea desfășura activitatea enitățile SAL fără mediatori?

Se poate soluționare online a litigiilor comerciale fără mediere?

Vor fi nevoiți furnizorii și consumatorii din România să apeleze la serviciile mediatorilor din alte țări?
Se pare că la noi în țară încă nu este luată în serios instituția medierii. UE insistă pe utilizarea medierii în cât mai multe situații, tocmai pentru că procesele durează și costă mult dar și pentru că armonizarea legislativă este laborioasă și anevoioasă, dar autorităților românești nici că le pasă. Ca și când nu si-ar dori ca proprii cetățeni să aibă parte de aceleași drepturi ca toți cetățenii europeni. Parcă nu am face si noi parte din această uniune. Probabil se așteaptă până la declașarea unei proceduri de infringement. Și atunci se va face repede, repede ceva. Cât să fie făcut.

Mai contează dacă va fi și funcțional?

Anunțuri

Despre examene și examene

În prezent, accesul în profesia de mediator se face pe baza unui examen DAR, spre deosebire de accesul în magistratură depre care scriam recent, examenul este dat DOAR la sfârșitul cursurilor, nu și la începutul lor.

Nu o dată s-a pus problema, în discuțiile cu colegii mediatori, a conflictului de interese al celor care dețin școlile și al celor care decid viitorul cursurilor de formare, ori chiar al calității și seriozității examenelor. Continuă lectura

Accesul în profesia de mediator – aspecte care ar trebui avute în vedere

În fiecare an, reprezentanții facultăților române de drept și ai Institutului Național al Magistraturii se întâlnesc pentru a discuta eventuale modificări în concursurile de admitere în I.N.M. și magistratură din anul curent. O astfel de întâlnire a avut loc la finalul lunii februarie.

Nu o dată am auzit spunându-se că admiterea în I.N.M. este cel mai serios concurs de acces într-o profesie juridică la noi în țară. Atât de serios încât până și U.N.B.R. a adoptat modul de examinare din concursurile organizate de I.N.M. Continuă lectura