Declarație de intenție

Mă numesc Anca Lucia Stancu, sunt mediator autorizat din luna ianuarie 2009 şi îmi exprim astăzi intenţia de a candida la alegerile organizate în 2015 pentru calitatea de membru al Consiliului de Mediere.

Înainte de toate, consider că este nevoie să fac anumite precizări ce ţin de demnitatea mea ca persoană în contextul acestor alegeri. Până la luarea deciziei de a candida am creat şi am condus publicaţia online dedicată mediatorilor – Medierenet.ro, am organizat primul eveniment menit să recunoască performanţa profesională a mediatorilor – Gala Excelenţei în Mediere şi am lansat primul Anuar al Mediatorilor din România. Aceste activităţi, cărora le-am dedicat întreaga mea atenţie, nu sunt compatibile cu calitatea de membru în Consiliul de Mediere. Mai mult decât atât, această incompatibilitate se aplică şi în ce priveşte statutul de formator, respectiv de preşedinte al unei asociaţii profesionale a mediatorilor.

Astfel, am anunţat încă din data de 1 februarie 2015 suspendarea din activitatea editorială şi din managementul publicaţiei Medierenet.ro şi mă voi suspenda din toate celelalte activităţi în situaţia în care mediatorii consideră că îmi pot acorda încrederea lor, ca o dovadă a respectului pe care îl am pentru mine însămi şi pentru colegii mei mediatori. Sunt în primul rând mediator şi orice acţiune viitoare ca şi membru în Consiliul de Mediere trebuie şi va fi dedicată exclusiv acestei activităţi.

Cum văd medierea şi profesia de mediator?

După aproape 9 ani de existenţă, medierea şi profesia de mediator în România sunt puse sub semnul întrebării. Asociaţiile, mediatorii, chiar şi cei care au încetat să mai profeseze, sunt supuşi unor presiuni externe: nu se cunoaşte ce este medierea, nu sunt promovate beneficiile ei, iar cei care profesează sunt de cele mai multe ori descurajaţi prin lipsa de susţinere a Consiliului de Mediere.

Se discută tot mai des despre slaba pregătire a mediatorilor, iar mediatorii, mai ales cei care luptă în continuare pentru a profesa, sunt nemulţumiţi că valoarea lor nu este recunoscută nici chiar în propriile asociaţii. Acesta este motivul pentru care, mulţi dintre mediatorii cu care am discutat în ultimii ani se simt lăsaţi deoparte, ceea ce îi determină să nu se mai implice.

Consider că orice greşeli s-au făcut până acum în organizarea şi funcţionarea profesiei de mediator ori în implicarea partenerilor publici şi privaţi în acţiunile de promovare a medierii trebuie stopate şi reparate.

Şi ar trebui să începem prin a face o analiză având ca temă corpul profesional pentru a afla exact câţi mediatori mai sunt de fapt activi, incluzând aici şi toate necunoscutele ce ţin de Tabloul mediatorilor. La începutul anului 2013, tabloul număra aproape 10.000 de mediatori, pentru ca anul acesta numărul să scadă la 8.000, din care aproape 7.000 de mediatori cu drept de vot. Mai mult, dintre mediatorii înscrişi în tablou, doar 15 % au plătit la zi taxa anuală.

Consiliul de Mediere este forul care trebuie să afle:

  • Care sunt cauzele acestei fluctuaţii în numărul mediatorilor înscrişi în tablou
  • Câţi mediatori şi-au plătit taxa
  • Câţi mediatori nu au plătit taxa şi de ce
  • Care sunt beneficiile reale ale prezenţei în Tabloului mediatorilor

În paralel cu realizarea acestei analize, propun modificarea hotărârii cu privire la taxa de tablou în sensul eliminării taxei percepute pentru modificarea datelor mediatorilor activi şi al introducerii posibilităţii mediatorilor de a-şi modifica datele de contact de minim 2 ori pe an, în contul taxei anuale. Astfel, informaţiile din tablou ar putea fi aduse la zi într-un interval de maxim 6 luni de zile de la adoptarea hotărârii.

Totodată, actualizarea datelor mediatorilor trebuie să fie posibilă în timp real – oricând, la orice oră, iar pagina oficială a Consiliului de Mediere trebuie modificată astfel încât să reflecte numărul corect de mediatori autorizaţi şi activi, în orice moment.

În ce priveşte alte acţiuni ce ţin de prezenţa în tablou, propun eliminarea taxei de suspendare la cerere, precum şi a taxei anuale percepute mediatorilor inactivi, suspendaţi, ori fără formă de exercitare a profesiei. Neplata taxei va atrage însă şi nepublicarea numelor acestor mediatori în secțiunile speciale ale tabloului mediatorilor.

Preconizez că unul dintre rezultatele actualizării datelor de contact va fi reducerea importantă a numărului de mediatori înscrişi în Tablou.

De aceea, o măsură ulterioară va fi corelarea taxei de tablou cu realitatea din practica medierii, dar şi introducerea sancţiunii scoaterii din tabloul mediatorilor a celor care nu plătesc taxa.

Consiliul de Mediere trebuie să susţină mediatorii activi, interesaţi de profesie şi trebuie să le ofere acestora mijloacele de a se face cunoscuţi. Dacă luăm ca exemplu doar pagina Ministerului Justiţiei (portal.just.ro) putem observa că datele mediatorilor nu au mai fost actualizate din 2013, unele chiar din 2010. Este necesară refacerea acordurilor cu Ministerul Justiţiei, astfel încât toate instanţele din ţară, dar şi portal.just.ro, să afişeze datele de contact ale mediatorilor care profesează acum în România. O abordare similară trebuie să existe şi în ce priveşte Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv Uniunea Naţională a Barourilor din România. Actualizarea datelor în virtutea acestor acorduri trebuie să poată fi făcută automat, cu mijloace informatice, pentru a nu genera costuri suplimentare de întreţinere a Tabloului mediatorilor activi.

Reorganizarea corpului profesional al mediatorilor

Înainte să scriem proiecte de lege să ne întrebăm: este actuala organizare a corpului profesional al mediatorilor nefuncţională? Dacă da, ce nu funcţionează? Chiar avem nevoie de şi mai multe nivele de autoritate între Consiliul de Mediere şi mediatorul practicant? Niciodată, în vreo discuţie cu colegii mediatori, din oricare judeţ ar fi fost ei, nu au apărut nemulţumiri legate de organizarea profesiei. Mai mult decât atât, existenţa a şi mai multe trepte birocratice nu va mai permite mediatorilor să acţioneze cu celeritate pentru clienţii lor.

Pentru început este necesară aducerea la zi a informaţiilor legate de Asociaţiile profesionale, pe aceleaşi principii prezentate mai sus cu referire la datele mediatorilor. Actualizarea gratuită a datelor asociaţiilor va avea ca efect imediat cunoaşterea numărului de asociaţii active, a numărului de membri ai asociaţiilor, precum şi a informaţiilor corecte privind conducerea asociaţiilor.

În prezent, mulţi mediatori consideră că opinia lor nu contează în deciziile Asociaţiilor, şi cu atât mai mult în deciziile comisiilor, respectiv deciziile membrilor Consiliului de Mediere.

Asociaţiile ar trebui să conceapă şi să transmită către Consiliul de Mediere planuri de activităţi propuse pentru anul în curs. Astfel, Consiliul de Mediere se va putea implica direct în susţinerea activităţii asociaţiilor şi, implicit, în susţinerea activităţii mediatorilor.

Și încă un aspect important: mediatorii trebuie să aibă dreptul la liberă asociere, adică să poată să facă parte din una sau mai multe asociații profesionale, dacă doresc asta ori să nu se asocieze în vreo asociație, fără ca opțiunea lor să fie sancționată cu excluderea din tabloul mediatorilor.

Coroborate, măsura actualizării datelor mediatorilor şi asociaţiilor, respectiv implicarea concretă a Consiliului de Mediere în acţiunile asociaţiilor și punerea în practică a dreptului la libera asociere vor crea o altă dinamică internă a profesiei.

Pregătirea profesională a mediatorilor

Lipsa de practică în mediere şi numărul relativ mic al mediatorilor activi au dus la crearea unui curent de opinie negativ în ce priveşte pregătirea profesională a mediatorilor. Să nu uităm că actuala Lege privind organizarea şi funcţionarea profesiei de mediator permite mediatorilor să profeseze și dacă urmează un master autorizat în mediere. Cu toate acestea, niciun program de master nu a fost vreodată autorizat de Consiliul de Mediere. Se organizează însă, anual, zeci de cursuri de formare iniţială a mediatorilor, cursuri a căror durată este de 2 săptămâni. Comparând programul de master, care se întinde de obicei pe durata a doi ani, cu formarea inţială de câteva săptămâni, urmată de un examen susţinut în cadrul aceleiaşi şcoli de formare, nu e greu de înţeles unde îşi are sursa curentul negativ referitor la calitatea mediatorilor.

Mai mult decât atât, standardul ocupaţional al mediatorilor a fost realizat în anul 2000 şi nu a mai fost actualizat până în prezent, în timp ce standardul de formare a mediatorilor datează din 2007, iar actualizările nu au vizat esenţa.

Consider că trebuie să urmăm exemplul profesiei de magistrat, prin înfiinţarea unui Institut Naţional al Formării în Mediere. Scopul acestui institut îl reprezintă exclusiv formarea iniţială a mediatorilor, în programe de minim 1 an de zile, care să cuprindă cel puţin aspecte teoretice şi practice, aspecte de legislaţie naţională şi europeană (sistemele de mediere din alte state europene, în contextul medierii transfrontaliere), aspecte privind etica şi deontologia profesiei de mediator, seminarii practice şi simulări de medieri. Accesul în Institut, dar şi absolvirea, se vor face pe baza unor examene scrise, respectiv examene orale. Institutul va avea centre regionale de examinare, pentru a permite accesul tuturor persoanelor interesate să urmeze cursurile de formare iniţială.

De asemenea, vor trebui regândite programele actualelor şcoli de formare. Fără programe de formare iniţială, acestea se vor axa pe formarea continuă a mediatorilor, fiind obligate să crească standardele de calitate ale programelor oferite.

Este necesar ca în formarea continuă să fie introdusă posibilitatea urmării cursurilor inclusiv prin utilizarea mijloacelor de comunicare online, respectiv a unui program informatic la nivel naţional cu cont pentru fiecare mediator. Acesta va permite înregistrarea şi monitorizarea formării continue şi va simplifica evaluarea şi punctarea cursurilor autorizate. Un rezultat concret al unei astfel de abordări îl reprezintă posibilitatea stabilirii unui minim şi al unui maxim de preţ pentru cursurile de formare continuă, bazate exclusiv pe costurile reale ocazionate de organizarea cursurilor.

Odată reglementat noul cadru al formării continue, se pot face demersuri pentru susţinerea costurilor prin accesarea de programe de finanţare europene.

Modificări legislative

Aşteptările celor mai mulţi mediatori se îndreaptă în primul rând spre modificarea Legii nr. 192/2006, în speranţa că aceste modificări le vor aduce clienţi.

De fiecare dată când a fost modificată această lege s-a deschis cutia Pandorei şi cei din afara profesiei au luat câte o părticică din ea. Să nu uităm nici că mediatorii sunt slab reprezentaţi în Senat şi Camera Deputaţilor şi că nu s-a facut lobby pentru mediere la acest nivel.

S-a ajuns să se considere, pe bună dreptate, că legea iniţială, în foma adoptată în 2006, era mai bună, şi pentru mediatori, şi pentru părţi. Apoi o lege, oricât de bună ar fi ea, nu oferă credibilitate unei profesii. Doar cei care practică acea profesie pot construi credibilitatea, prin activitatea lor.

Aşadar, orice modificare legislativă viitoare care vizează profesia de mediator ar trebui să urmeze câteva principii:

  1. analiza realităţilor sociale – Curtea Constituţională nu va accepta încă o reglementare referitoare la caracterul obligatoriu al informării sau orice altă propunere care nu respectă litera Constituţiei
  2. analiza comparată a altor sisteme de mediere din statele europene – trebuie observate acele ţări cu o dinamică şi mentalitate apropiate de cele româneşti

Şi mai important este ca orice proiect legislativ să aibă acordul mediatorilor a căror activitate este în mod direct influenţată de aceste legi.

Organizarea şi funcţionarea Consiliului de Mediere

Consiliul de Mediere a devenit, în ultimii ani, unul dintre cele mai controversate organisme al vreunei profesii liberale din România. Este necesar să cunoaştem situaţia actuală: ce activităţi a desfăşurat Consiliul de Mediere, ce protocoale au fost semnate, ce colaborări au fost demarate și stadiul acestora, care sunt cheltuielile şi veniturile reale.

Transparenţa Consiliului de Mediere trebuie să se concretizeze în:

  1. Redefinirea obligaţiilor (atât a membrilor CdM, cât şi a tuturor membrilor comisiilor)
  2. Stabilirea regimului incompatibilităților pentru membrii Consiliului de Mediere, respectiv introducerea unei prevederi în sensul alegerii membrilor Consiliului de Mediere pentru maximum două mandate
  3. Distribuirea activităţilor pe fiecare membru al echipei, în funcţie de competenţe. Asta presupune şi stabilirea de responsabilităţi concrete: fiecărui membru CdM i se vor atribui activităţi, proiecte şi strategii cu termene limită şi obiective concrete.
  4. Alegerea membrilor cu responsabilităţi de conducere şi în funcţie de vechimea – reală – în profesie, ceea ce permite acestora să înţeleagă mult mai bine problemele colegilor mediatori
  5. Stabilirea unui program de lucru zilnic pentru membrii Consiliului de Mediere. Este deja cunoscut faptul că doar o şedinţă lunară nu este suficientă pentru a menţine activitatea acestui organism la un nivel normal
  6. Corelarea indemnizaţiilor membrilor Consiliului de Mediere cu activitatea efectivă. Cu siguranţă, în acest moment idemnizaţiile trebuie să scadă, întrucât nu sunt justificate. De asemenea, orice indemnizaţie trebuie stabilită în baza unei descrieri a atribuţiilor şi responsabilităţilor şi cu informarea, respectiv acordul prealabil al mediatorilor
  7. Publicarea lunară a rapoartelor de activitate, pe pagina oficială a Consiliului de Mediere – fără urmărirea realizării proiectelor, riscăm ca acestea să nu fie duse la capăt
  8. Publicarea oricăror hotărâri încă din faza de proiect, însoţite de motivare. Toate hotărârile adoptate vor fi publicate pe pagina oficială a Consiliului de Mediere – cmediere.ro – într-un termen de 5 zile de la data luării hotărârii, conform art. 15 alin. 8 din R.O.F.
  9. Publicarea oricăror hotărâri importante în Monitorul Oficial, de asemenea în cel mai scurt timp de la adoptarea lor
  10. Prezentarea întregii activităţi a echipei, a rezultatelor exerciţiului economico-financiar anterior şi a proiectului de buget pentru anul următor în cadrul Conferinţei Naţionale a Mediatorilor. În acest sens, Consiliul de Mediere trebuie să sprijine implicarea mediatorilor cu experienţă în domeniul financiar-fiscal pentru schiţarea unor proiecte realiste.
  11. Reluarea sau stabilirea de parteneriate cu instituţiile similare din alte state ale lumii (începând cu cele europene). Spre exemplu, portalul e-justice.europa.eu, la secţiunea Mediation în Member States prezintă informaţii neactualizate despre medierea în România. Consider că menţinerea acestor date actualizate este de competenţa şi obligaţia Consiliului de Mediere. Scopul acestor parteneriate nu este doar de a transmite informaţii, ci şi de a pune bazele unor programe comune de formare profesională sau a unor schimburi de experienţă.
  12. Comunicarea permanentă cu mediatorii, cu instituţiile publice şi private, într-un mod unitar, aşa cum este descrisă în capitolul următor.

Promovarea medierii şi a mediatorilor trebuie şi poate fi făcută gratuit

Un aspect important pentru dezvoltarea acestei profesii îl reprezintă promovarea medierii şi a mediatorilor în randul mass-media din România. Este adevărat că promovarea o facem în primul rând noi, mediatorii, însă aceasta trebuie să devină o acţiune permanentă, organizată şi unitară a Consiliului de Mediere.

Mai mult decât atât, promovarea trebuie şi poate fi facută fără implicarea unor resurse de natură financiară.

Aşa cum se ştie, instituţiile mass-media, dincolo de afişarea publică a interesului pentru ştirile şi informaţiile utile, reprezintă în primul rând un business. Din acest motiv, interacţiunea cu aceste instituţii trebuie făcută în mod oficial de către reprezentantul responsabil cu comunicarea din cadrul Consiliului de Mediere, prin încheierea de parteneriate care să fie avantajoase pentru ambele părţi.

Comunicarea cu mass-media trebuie să fie periodică şi practică, iar informaţiile transmise trebuie să fie utile atât pentru publicul larg, cât şi pentru specialişti şi în același timp, trebuie să fie agreate de către reprezentanţii instituţiilor partenere.

Pentru a pune în practică acest proiect este nevoie de un audit care să cuprindă:

– mass-media online – publicaţii generaliste şi de specialitate, site-urile oficiale ale posturilor radio şi TV, bloguri ale specialiştilor (ex: blogul judecătorului Cristi Danileţ, membru CSM)

– mass-media offline – cotidiene, săptămânale, publicaţii lunare, posturi de radio şi televiziune

În general, majoritatea publicaţiilor cu prezenţă în mediul offline au şi acoperire în mediul online, cu specificaţia că, în acest mediu, informaţia circulă cu o mai mare rapiditate şi nu există o limită impusă pentru cantitatea de informaţii transmisă. Dacă, de exemplu, în ediţia tipărită a Ziarului Financiar sau a publicaţiei Business Magazin un material cu informaţii despre mediere trebuie limitat la 500 de caractere, asta deşi responsabilii cu comunicarea din cadrul Consiliului de Mediere consideră că au de transmis cititorilor lor mult mai multe informaţii, în mediul online informaţia poate fi acceptată de către acea publicaţie fără a impune un număr limită de caractere.

În realizarea auditului, dincolo de împărţirea publicaţiilor după mediul lor de apariţie, trebuie să se ţină cont şi de specificul acestora: există publicaţii de specialitate, publicaţii de business, publicaţii generaliste. În funcţie de specificul fiecărui grup de publicaţii se vor concepe şi abordările în vederea realizării de parteneriate. Apoi, chiar şi posturile TV au o bună reprezentare în mediul online. De exemplu, dacă pentru o campanie de conştientizare a beneficiilor medierii, accesul la o oră de varf la TV are un numar de minute clar limitate, implicând costuri deloc de neglijat, aceeaşi televiziune având şi prezenţă în mediul online va fi dispusă la o colaborare mult mai vizibilă în acel mediu, în condiții financiare mult mai bune pentru Consiliul de Mediere. De exemplu, un banner care promovează avantajele apelării la mediere poate fi amplasat pe site-ul TVR timp de 2 luni de zile. Acest banner (care va conduce vizitatorii către pagina oficială a Consiliului de Mediere, unde sunt disponibile mai multe informaţii) va fi vizualizat de sute de mii de persoane care urmăresc TVR online.

Un parteneriat benefic va urmări promovarea periodică a medierii şi mediatorilor (săptămânală, lunară etc.), prin intermediul informaţiilor furnizate de Consiliul de Mediere. De asemenea, în cadrul acestor parteneriate pot fi promovate acţiunile asociaţiilor profesionale sau chiar părerile mediatorilor cu privire la profesie.

De asemenea, pentru întreţinerea şi dezvoltarea acestor parteneriate, este necesar ca reprezentanţii Consiliului de Mediere responsabili de comunicare, să fie prezenţi la evenimentele organizate de publicaţiile partenere (conferinţe, simpozioane etc.) pentru a promova medierea şi mediatorii. Mai mult, acest tip de interacţiune permite reprezentanţilor Consiliului de Mediere să vadă în ce fel se concretizează informaţiile transmise şi cum sunt ele percepute de către parteneri.

Orice astfel de activitate va fi urmată de un raport care se va publica pe pagina Consiliului de Mediere. În acest mod, mediatorii îşi vor putea exprima părerile şi vor putea veni cu idei noi de promovare.

De asemenea, reprezentantul Consiliului de Mediere responsabil cu comunicarea va publica, în mod regulat, informaţii cu privire la parteneriatele aflate în derulare, respectiv noile parteneriate încheiate, solicitând părerea mediatorilor.

Adaptarea site-ului Consiliului de Mediere la cerinţele pe care le au mediatorii şi profesia medierii

O bună comunicare cu mediatorii, cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu reprezentanţii altor profesii liberale, cu publicul larg şi nu în ultimul rând cu mass-media trebuie făcută prin intermediul paginii oficiale de internet a Consiliului de Mediere.

Site-ul CdM trebuie să aibă următoarele roluri:

  • Să informeze cât mai des mediatorii cu privire la tot ce ţine de organizarea şi funcţionarea profesiei
  • Să permită mediatorilor şi asociaţiilor profesionale să comunice în mod liber
  • Să permită mediatorilor şi asociaţiilor profesionale să publice anunţuri care au legătură cu profesia
  • Să permită mediatorilor să îşi exprime în mod deschis punctele de vedere prin publicarea de articole pe teme profesionale
  • Să permită asociaţiilor profesionale să publice informaţii legate de activităţile lor
  • Să permită mediatorilor să adreseze întrebări membrilor Consiliului de Mediere, dar şi să primească răspunsuri (fără a urma cunoscutele proceduri birocratice)
  • Să devină cunoscut mass-mediei şi să educe jurnaliştii, astfel încât aceştia să revină în mod regulat pe site pentru a obţine informaţii

Actualul site al Consiliului de Mediere funcţionează pe o platformă învechită, este neactualizat, iar din punct de vedere al aspectului, nu este deloc atractiv.

Refacerea paginii oficiale de internet a Consiliului de Mediere trebuie să se realizeze în baza unui proiect realist, care să aibă în vedere multitudinea de resurse gratuite disponibile în prezent în acest domeniu.

Un astfel de site poate împlini multe dintre nevoile reale de comunicare ale mediatorilor şi poate contribui la transparenţă şi interacţiunea între membrii Consiliului de Mediere şi mediatori.

Pentru că, până la urmă, Consiliul de Mediere nu este format doar din cei 12 membri, ci îi cuprinde pe toţi mediatorii din România.

Vă mulţumesc,

Anca Lucia Stancu, mediator

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;Declarație de intenție&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s